Voşlă(o)beni este localitatea cu o majoritate românească din bazinul Giurgeu. Iniţial, teritoriul satului Voşlobeni a fost feuda familiei nobiliare Lázár, iar ei au adus pe moşiile lor colonişti moldoveni, români, de religie greco-catolică. Aceştia au lucrat moşiile feudale, iar deja în secolul XVII formau o comunitate rurală viabilă. Numele satului este asociat cu locul depozitelor de mienereu de fier (vas-fier, láb-picior (poală) de munte). În 1750 exista deja satul de Gyergyóvasláb. Comunitatea românească şi-a construit prima biserică de lem din data de 1714, care în 1864 a fost înlocuită cu o biserică de piatră.
La marginea de est a satului până în zilele noaste localnicii din Voşlobeni au exploatat şi ars calcar. Pe odinioară chiar şi în 10 cuptoare ardeau calcarul. Astăzi, mai degrabă produc var doar cererea locală. Începând din a doua parte a secolului XX, în sat a început exploatarea a tremolitului şi dolomitului la scară industrială.
